Ablutiunea pentru îmbåiere
şi situatia de îmbråcare a dintilor
Suntem martori la afirmatiile unor oameni precum cå,
acelora care au dinti plombati sau îmbråcati, nu le este
permis ritualul îmbiierii şi astfel, ei nu pot scåpa de starea
de impuritate.
Conform orientårii hanefite, este o obligatie de a spåla
gura şi nasul în timpul ritualului îmbåierii, din moment ce
sunt spålate şi pårtile exterioare ale corpului.
Conform orientårii şafiite, este o cerintå.
Dacå cineva care vrea så îndeplineascå ritualul îmbåierii
are dinti îmbråcati sau plombati, acest ritual poate fi fåcut
dacå sunt spålati dintii îmbråcati sau plombati.
Daca dintii nu sunt sånåtosi şi necesitå extragerea,
atunci trebuie acceptatå extragerea lor.Aceastå situatie ar echivala cu umezirea unei råni sau
a unui pansament peste o ranå. Din moment ce nu exista
obligativitatea de a desface pansamentul şi a spåla locul,
şi pentru dinti este acelaşi lucru. Aşa cum este obligatorie
spålarea fetei în timpul ablutiunii şi este posibilå spålarea
doar din exterior a bårbii foarte dese, neexistând
posibilitatea spålårii tuturor rådåcinilor firelor din barbå,
tot aşa nu este o cerintå desfacerea dintelui îmbråcat şi
spålarea lui.