COMUNICAREA - UNELE ASPECTE DIN GANDIREA UNUI MUSULMAN

Noul Musulman
Blogu'lu'Yusuf
Hadisuri
Familia İslamica
Coranul Tradat
İslam Romanesc
Gradinile Credincioşilor
Dumnezeu ın Coran

Dr.AHMED MAZHAR NAKECHBANDI

Cuvant inainte

Am reflectat foarte mult inainte de a concepe schita acestei lucrari si m-am intrebat « cum » sa o scriu : oare sa o scriu ca o persoana care a absolvit studii si a parcurs multiple lucrari stiintifice, aplicand tot ce prevede teoria in acest sens respectiv « scheletul »stiintific al unei lucrari, cu toate etapele necesare metodelor moderne aplicate in majoritatea studiilor europene si nu numai, sau sa intocmesc aceasta lucrare conform modelului si ierarhiei din gandirea a unui musulman.Dilema mea a fost determinata si de faptul ca, in ambele cazuri, chiar daca strategia lucrarii este diferita, ea trebuie sa se bazeze pe argumentele stiintifice ale unui musulman care are alte prioritati atunci cand concepe arhitectura unei lucrari.

Asa dupa cum s-a mentionat anterior, o lucrare stiintifica este facuta din o multime de fapte asa cum o cladire este alcatuita din o multime de caramizi…Dar, nu orice gramada de caramizi reprezinta o cladire asa cum nici o multitudine de dovezi si argumente nu pot constitui o lucrare stiintifica. Am considerat necesare si utile in aceasta lucrare prezentarea unor axiome si fapte din izvorul care alimenteaza gandirea unui musulman - respectiv Coranul cel Sfant si traditia Profetului dar liantul acestora este modul meu de gandire si ma straduiesc sa reflectez gandirea musulmana cat mai bine. Toate ideile « noi »prezentate aici asupra comunicarii s-au dorit a fi strict legate de gandirea unui musulman care are in vedere « scopul final / targetul»si, de aceea imi cer scuze anticipat celor care vor avea rabdarea sa citeasca aceasta lucrare, pentru orice gresala de exprimare in limba romana, in forma sau fond caci, nu stiu sigur cat am reusit sa prezint in aceasta lucrare din ceea ce gandesc, exact cum gandesc ca musulman.
Nu trebuie uitat ca sunt practicant si al unei gandiri rationale, datorita experientei, a perioadei traite aici si de aceea am folosit ratiunea si « ma laud « cateodata ca am « carmuit-o » intr-o anume masura astfel incat, sa o pot folosi in cadrul acestei lucrari pentru reflectarea cu cat mai mare acuratete a ceea ce si cum gandesc.
Prezenta lucrare se doreste a fi un reper, un ghid pentru cei care vor sa abordeze comunicarea dintr-o perspectiva profund originala, unica si anume aceea pe care o da modul si sistemul de gandire islamic. E clar ca, in mod obisnuit, orice abordare academica, orice studiu asupra unui lucru se face din exterior dar, cand aceasta se refera la un mod de gandire, aceasta abordare indiferent cat de perfectionata ar fi, nu este suficient a fi facuta doar din exterior, si aceasta, mai ales, cand este vorba despre modul de gandire islamic pentru ca, studiile din exterior asupra acestui subiect, aduc, in ultima vreme datorita unor anumite imprejurari, cu ele prejudecati. Din pacate, orice abordare academica comporta prejudecati datorate necunoasterii din interior a modului de gandire respectiv/propriu zis. Nu in cele din urma trebuie remarcat ca, adeseori, conventiile mentale si prejudecatile evolutioniste sau agnostice devin o adevarata bariera in depasirea propriei conditii si intelegerea cu adevarat a “celuilalt”.
Lucrarea de fata este bazata pe cel mai corecte exemple respectiv Coranul si traditia Profetului. Nu vreau sa fie facute comparatii ci, doar sa prezint un anumit punct de vedere, din sursa lui. De aceea, comunicarea este deja facuta daca eu am reusit, ca muritor, sa prezint « razele de lumina » intr-o forma corecta si originala si doresc, de aceea, sa subliniez din nou ca nu imi propun sa fac comparatii amintind ca, un mare poet a spus candva ca ratiunea comparatiei nu este intotdeauna justa chiar daca are argumentele ei deoarece este o dezonoare pentru spada daca o compari cu un baston caci, chiar daca spui ca spada este mai presus decat bastonul, deja ai dezonorat-o prin comparatie cu acesta.( eufism ?)

(inshAllah, va urma)

Introducere
Motto: Dumnezeu a grait: [Spune : « Aceasta este calea mea ! Eu chem la Allah, eu si cei care m-au urmat, bizuindu-ne pe dovada limpede ! Marire lui Allah ! Iar eu nu sunt dintre politeisti ! »] Sura 12.108

Profetul a spus in unul dintre Hadith-urile sale : (Straduiti-va sa fiti unul dintre urmatoarele categorii de oameni: un om de stiinta, un cautator de stiinta, un ascultator ( de stiinta), un iubitor (de stiinta) si sa nu fiti a cincea categorie ca sa nu fiti pierduti).
Comunicarea este un atribut inseparabil pntru orice musulman caci, fara ea, acesta nu poate explora orizonturile existentiale fiind in situatia unei persoane care se plimba intr-un loc necunoscut fara “ghid”. Important de mentionat este ca, chiar daca, in gandirea islamica comunicarea nu este un scop in sine, fara ea se ajunge la confuzie chiar daca initial intentiile au fost bune.
Vom incerca sa demonstram in lucrarea de fata ca in acceptiunea ei moderna, actuala, comunicarea reprezinta doar o mica parte din ceea ce inseamna “comunicare” in gandirea Islamica.Astfel, in Coran exista peste o mie de versete unde se afla indemnul direct, limpede de a face comunicare prin cuvintele : «spune », « se spune » ; « a spune » si alaturi de ele multe altele indirecte asupra aceluiasi subiect.*
Astfel, fiecare om, fie el musulman, sau apartinand oricarui alt mod de gandire care doreste sa interrelationeze, sa comunice, are datoria de a-si reprezenta o imagine corecta despre interlocutorul sau,de a-l trata ca pe receptorul mesajelor sale, pentru a fi posibila realmente comunicarea.
Fara acest minim design mental, constient sau nu, comunicarea este falsa sau inexistenta, este asemeni celui care striga intr-o pestera in care ecoul devine mesaj.**De aceea musulmanul, in rugaciunea, care este cea mai importanta atributie a sa, face comunicare directa (nu doar prin gesturi sau cuvinte) caci facand rugaciunea, musulmanul devine emitator si receptor in acelasi timp.
Toate citatele prezentate nu fac decat sa confirme perceptia, transmiterea comunicarii.
Islamul invata omul ca intotdeauna exista un element, un numitor comun intre emitator si receptor care ii apropie si care face posibila comunicarea, de exemplu si celalalt este” viu”,este « om », are si el “ratiune”, este si el “creat”, este « credincios » si fiind o creatura este un “ supus” alaturi de tot ce este creat de catre Marele Creator.
Procesul comunicarii se stabileste astfel intre om si Creator, intre om si tot ce este in jurul sau pentru ca gaseste unul sau mai multe puncte comune cu semenul sau sau cu elemente din realitatea apropiata sau indepartata.*.**
Este important de mentionat ca, gandirea islamica abordeaza comunicarea ca pe o “ scanteie de lumina”care si-a atins scopul daca receptorul a fost macar “atins de o raza a acelei scantei de lumina“aceasta conducand la ideea ca “feed-back-ul”receptorului nu este un scop in sine desi, el exista.

(InshAllah, va urma)

» INTRODUCERE IN ISLAM
» Un musulman adevărat nu poate fi terorist
» Istoria Convertirii Mele...