Un musulman adevărat nu poate fi terorist

Islamul înseamnă "renunțare". Islamul este religia bucuriei, a siguranței și a păcii. Aceste principii se regăsesc atât de mult în stilul de viață musulman încât atunci când persoana termină să facă salat-ul, ea rupe toate legăturile cu această lume, se apleacă și prosternează în fața lui Dumnezeu și apoi stă cu mâinile încleștate în semn de respect. Când iese de la rugăciune, este ca și cum ar începe o nouă viață. Își termină rugăciunea salutându-i pe cei ce se află la dreapta și la stânga lui dorindu-le sănătate și pace, după care pleacă.

A saluta pe ceilalți și a le dori pace, este faptul cel mai prielnic făcut în Islam. Într-adevăr, când Profetul Mohamed (s.a.a.w.s) a fost întrebat: "Care este faptul cel mai prielnic în Islam?", acesta a răspuns: "A oferi cuiva mâncare și a-i saluta atât pe cei pe care îi cunoști, dar și pe cei ce nu îi cunoști."

Acuzații de terorism
Este păcat ca Islamul, care se bazează pe aceste principii, este văzut de ceilalți ca fiind asemănător cu terorismul. Aceasta este o greșeală istorică foarte mare deoarece, după cum am subliniat mai sus, pentru un sistem bazat pe pace și siguranță să fie asociat cu terorismul, arată că acele persoane nu știu nimic despre spiritul Islamului și nu îl pot acumula în sufletele lor. Individul ar trebui să caute prin surse proprii Islamul și reprezentanții săi de-a lungul istoriei, și nu să le accepte prin acțiunile unei minorități destul de mici ce îl reprezintă greșit. Adevărul este că nu există aspritate și bigotism în Islam, ci este o religie a iertării și toleranței. Stâlpii iubirii și toleranței precum Mevlana, Yunus Emre, Ahmed Yesevi, Beddiuzzaman și alții au exprimat acest aspect al Islamului în cele mai frumoase moduri și au intrat în istorie ca exemple de afecțiune și toleranță.

Jihad-ul în Islam
Jihad-ul este un element ce aparține Islamului, și se bazează pe anumite principii ce au scopul de a îndepărta toate obstacolele pentru a apăra numele lui Dumnezeu. Putem cita nenumărate exemple de-a lungul istoriei care au legătură cu acest subiect. Ca națiune, am pus bazele multor fronturi, ca de exemplu în Canakkale sau în Trablusgarp. Dacă nu am fi făcut acest lucru, ar fi trebuit să le spunem inamicilor noștri care intenționau să ocupe țara noastră: "Bine ați venit pentru a ne civiliza. Foarte frumos din partea voastră. A, și ați adus și soldați!" ? Întotdeauna vor exista războaie, care sunt realită de care umanitatea nu poate scăpa. Însă, versetele din Coran care se referă la Mohamed (s.a.a.w.s) care dezvoltă condițiile pentruaplicarea jihad-ului sunt interpretate greșit de alții care vor să facă rău islamului. De fapt, acești oameni care nu au putut vedea adevăratul spirit al Islamului, nu sunt capabili să să pună o balanță între punctele slabe și cele grele, iar acest lucru, adunat cu faptul că sunt plini de ură, îi face să interpreteze greșit semnificația islamului, a cărui comunitate este plină de dragoste și afecțiune îndreptate către toate creaturile. Un poet a scris o dată: Mohamed este înfățișarea afecțiunii; cine este mai presus lui?

Dragostea orbește existența
Da, Mohamed (s.a.a.w.s) este omul cu cea mai mare afecțiune. El este cunoscut de asemenea și sub numele de "Habibullah", care vine de la numele "habib", adică "cel care Îl iubește pe dumnezeu și este iubit de El la rândul lui." Misticii precum Imamul Rabbini, Mevlana Halid și Shah Veliyullah Dehlevi susțin că rangul cel mai înalt este cel al dragostei.

Dumnezeu a creat întreaga creație din dragoste, iar Islamul a împletit dantela delicată cu dragoste. Cu spusele unui alt mare mistic, iubirea este scopul de a trăi, în existența creației. Desigur, în ciuda acestor lucruri, nu putem nega că Islamul nu prezintă un element de violență în ceea ce privește descurajarea. Unii oameni analizează acest element, care ar trebui pus pe planul doi, și consideră că el constituie Islamul, chiar dacă Islamul este o religie a păci. O dată, un amic de al meu care mi-a împărtășit aceste sentimente, mi-a spus "Tu comunici cu toată lumea fără restricții. Acest lucru rupe tensiunea existentă, deși am fost învățați, potrivit Islamului că trebuie să tratăm cu ostilitate unii oameni, de dragul lui Dumnezeu." În realitate, această idee apare din incorecta interpretare a ei. Trebuie să fim ostili față de gânduri și fapte imorale, precum și față de blasfemie. Dumnezeu a creat omul ca o creatură (17:70), și putem spune că toți dintre noi suntem bineuvântați cu acea calitate, până la un anumit punct. Profetul (s.a.a.w.s), trecea pe lângă o înmormântare evreiască și s-a oprit pentru a-și arăta respectul. Când i s-a amintit că omul ce urma a fi îngropat este evreu, Mohamed a răspuns: "Și el este om." Astfel a pus el în lumină valoarea umanității acordată în Islam.

Iată, acesta era respectul Profetului nostru pentru oameni. Ceea ce zace în anumiți musulmani sau instituții islamice implicate în atacuri teroriste care au loc în lume, nu ar trebui pus pe seama Islamului, ci pe seama acelor persoane, datorită interpretării lor greșite și a altor factori. Așa cum Islamul nu este religia terorii, nici un musulman care înțelege adevăratul sens al Islamului, nu ar trebui considerat terorist.

Deoarece mai există și excepții, interpretările Islamului de către populația turcă sunt pozitive. Dacă am putea răspândi înțelegerea Islamului bazat pe stâlpii afecțiunii, precum au făcut Mevlana sau Yunus Emre în toată lumea, și dacă am putea transmite mesajul lor de dragoste, dialogul și toleranța acelor oameni pătrunși de acest mesaj, atunci toți oamenii din lume vor continua să alerge spre valurile acestei iubiri, ale păcii și toleranței pe care le reprezentăm.

Toleranța Islamului este atât de vastă încât Profetul (s.a.a.w.s) a interzis în mod special chiar și a spune lucruri ce îi pot jigni pe ceilalți. În ciuda acestor eforturi depuse de Mohamed, Abu Jahil nu a reușit să devină musulman și a murit ca o epavă. Chiar și numele de Jahil, înseamnă ignorant. Acest om ignorant, dur și-a petrecut viața fiind dușman al Profetului (s.a.a.w.s). La scurt timp după cucerirea Mecăi, fiul lui Abu Jahil a început să declare lucruri în consiliu împotriva tatălui său, dar a fost atenționat de către Profet (s.a.a.w.s) pentru că a îndrăznit să facă asta.

Respectarea umanității
Într-un alt hadis (povestirea faptelor și spuselor Profetului), acesta a spus că este păcat să-ți înjuri mama sau tatăl. A fost întrebat dacă oamenii pot înjura socrii. El a răspuns că dacă o persoană își înjură tatăl sau mama altcuiva, atunci îi provoacă pe aceștia să îl înjure la rândul lor, și în consecință vinovat de a înjura.

În timp ce Profetul a respectat întotdeauna umanitatea, faptul că în ziua de azi oamenii citează religia ca fiind ofensivă pentru ceilalți, înseamnă că ei nu l-au înțeles cum se cuvine pe Profet (s.a.w.s).

Slujitorii lui Dumnezeu
Când citim Coranul observăm că se bazează în totalitate pe toleranță și pe iertare. În pasajul "Casa lui Imran", se spune astfel: "Cei ce trăiesc în bine și pe calea cea bună, și cei care își înăbușă ura și iartă; Dumnezeu îi iubește pe cei care fac bine celorlalți" (3:133). Să explicăm acest pasaj: Ți se întâmplă ceva care face să îți fiarbă sângele în vene; de exemplu, te înjură cineva. Atât cât poți, trebuie să fii indiferent în fața lor și să nu reacționezi. Coranul descrie comportamentul unor oameni cu bune moraluri, chiar și atunci când îți vine să lovești pe cineva: "Sunt niște oameni atât de măreți încât atunci când se confruntă cu asemenea situații care i-ar înnebuni de mânie, ei uită de ea și închid ochii la greșelile celorlalți."

Într-un alt pasaj, Dumnezeu le spune adepților Săi: "Și nu sunt martorii falsității, iar atunci când întâlnesc o greșeală, o depășesc cu noblețe" (25:71).

Un stil islamic
Când analizăm viața măreață a Profetului (s.a.a.w.s), vedem că el a pus în practică tot ceea ce este scris în Coran. De exemplu, unei persoane care a recunoscut că a făcut adulter cerând să îi fie iertate păcatele, Profetul i-a spus: "Mergi acasă și căiește-te. Nu există păcat pe care Dumnezeu să nu îl poată ierta". Un alt hadis relatează cum o persoană i s-a plâns Profetului (s.a.a.w.s) că cineva a furat de la ea. Exact în momentul ân care greșeala trebuia relatată, omul s-a întors și l-a iertat pe hoț, la care Mohamed (s.a.a.w.s) a spus: "De ce nu l-ai iertat de la început? "

Deci, atunci când sunt analizate aceste elemente direct de la sursă, se poate observa stilul adoptat de cei care îi tratează pe ceilalți cu ură, a căror opoziție față de musulmani, evrei și creștini a fost adâncită de furie și care îi numesc infideli, nu susține Islamul deloc. După cum am subliniat mai sus, Islamul este religia iubirii și a toleranței. Musulmanii sunt protectorii iubirii și ai afecțiunii, care se feresc de acte de terorism și care și-au purificat corpurile de orice urmă de ură sau ostilitate.

Notă de final
Acest articol a apărut în Turkish Daily News, 19 septembrie 2001, preluat din cartea Tolerance and Atmosphere of Dialogue in Fethullah Gülen’s Writings and Sayings.