Despre alcool

Ceea ce îmbatã când este în cantitate mare este oprit (haram) şi când este in cantıtate mica

Islamul a fost încã o datã categoric atunci când a privit la cantitatea de vin (khamr) consumatã, oricât demare sau micã ar fi aceasta, arãtând cã este de ajuns ca piciorul omului sã alunece pe aceastã cale pentru ca el sã meargã mai departe şi sã se ducã în jos,fãrã sã-i mai pese de nimic.

Deaceea Trimisul lui Allah -Allah sã-l binecuvânteze şi sã-l miluiascã! a zis: "Ceea ce îmbatã când este în cantitate mare este oprit (haram) şi când este în cantitate micã" "Ceea ce îmbatã când este grãmadã ese oprit şi atunci cind este doar un cauş in palma''

Comercializarea bãuturilor

Profetul- Allah sã-lbinecuvânteze şi sã-l miluiascã! - nu s-a limitat la oprirea consumãrii bãuturilor, oricât de micã sau de mare ar fi cantitatea, ci a interzis şi negotul cu ele,chiar şi cu nemusulmanii. Musulmanului nu-i este permissã fie importator sau exportator de bãuturi alcoolice, proprietar al unui magazin în care se vând bãuturi alcoolice sau lucrãtor într-un astfel de magazin sau local.

Evitarea petrecerilor în care se consumã bãuturi

Înbaza acestei rânduieli, li s-a poruncit musulmanilor sã evite întâlnirile şi cercurile în care se consumã bãuturi şi sã evite sã stea împreunã cu cei care beau. S-a relatat cã Omar -Allah fie multumit de el! - a zis: L-amauzit pe Trimisul lui Allah - Allahsã-l binecuvânteze şi sã-l miluiascã! -zicând: "Acela care crede în Allah şi în Ziua de Apoi, sã nu stea la o masã la care se bea vin!"

Musulmanului i s-a poruncit sã schimbe lucrul oprit când îl vede, iar dacã nu poate face sã disparã, atunci sã plece şi sã stea departe de locul lui şi de cel care-l acceptã.

S-a relatat ca in vremea domniei sale, califul Omar, fiul lui Abd al-Aziz ii biciuia atât pe cei care beau vin cât şi pe cei care stãteau cu ei, chiar dacã nu beau împreunã cu ei. Odatã au fost aduşi la el câtiva oameni care fuseserã surprinşi bând vin şi aporuncit sã fie biciuiti. Dar cineva i-a zis: Printre ei se aflã şi cutare care n-a bãut. Atunci califul a poruncit: Începeti chiar cu el! Nu ati auzit vorbele lui Allah Preaînaltul?

"El doarã v-a arãtat [revelat] în Carte cã dacã veti auzi cã versetele lui Allah sunt tãgãduite sau luate în derâdere, sã nu stati împreunã cu ei decât dacã vorîncepe ei o altã discutie, cãci altcum, veti fi asemenea lor."(Al-Nisa': 140).

Deci, presupunând cã vinul sau un produs rezultat din amestecarea cu el ar fi administrat pentru o boalã care ar reprezenta o primejdie pentru viata omului, el neputând fi înlocuit de unalt medicament, - cu toate cã nu cred sã existe asemenea situatie - şi dacã acest lucru ar fi prescris de un medic musulman foarte priceput şi care respectã religia, nu trebuie sã se scape din vedere cã legile islamice sacre(şari'a) se bazeazã pe "uşurare" şi pe înlãturarea dificultãtilor şi, în consecintã, nu opresc de la aceasta, cu conditia sã fie în cadrul unor limite cât mai mici cu putintã:

"Iar dacã cineva a fostconstrâns, fãrã plãcere şi fãrã poftã Domnul tãu este Iertãtor, Îndurãtor." (Al - 'An'am: 145)
(...)
Sunt prea bine cunoscute pentru a le mai pomeni consecintele negative pe care alcoolul le are asupra mintii şi trupului individului, asupra religiei şi asupra vietii sale, pericolele pe care le reprezintã pentru apãrarea familiei şi pentru membrii ei - sotie şi copii, amenintãrile lui pentru comunitãti şi popoare, pentru existenta lor spiritualã, materialã şi moralã. Pe bunã dreptate a afirmat un cercetãtor: Omul nu a primit nici o loviturã mai mare decât cea a alcoolului. Dacã s-ar întocmi o statisticã a cazurilor de nebuni incurabili din cauza alcoolului aflati în spitalele întregii lumi, al celor care s-au sinucis sau i-au ucis pe altii sub influenta alcoolului, a celor care suferã de boli nervoase, gastrice sau intestinale din pricina alcoolului, a celor care au ajuns la faliment din cauza lui, a celor care şi-au vândut averile sau le-au pierdut fiind înşelati din pricina alcoolului, am constata cã este vorba de un numãr impresionant de cazuri, încât orice sfat în privinta lui ar fi neînsemnat. Înainte de aparitia Islamului, arabii erau pasionati de bãuturã şi de petrecerile cu ea. Acest lucru se poate constata şi dupã limba lor, în care existã aproape o sutã de sinonime pentru cuvântul vin (khamr), dupã poezia lor, care a descris licoarea, cupa, soiurile de vin şi petrecerile lor. Când a apãrut, Islamul a adoptat fatã de ei o metodã educativã foarte înteleaptã, procedând la interzicerea lui treptatã. Mai întâi le-a arãtat lor cã rãul lui este mai mare decât folosul lui, apoi i-a oprit de la împlinirea Rugãciunii fiind beti, apoi Allah a revelat versetele cuprinzãtoare, categorice din Surat Al-Ma'ida:
"O, voi cei care credeti! Vinul, jocul de noroc, pietrele ridicate şi sãgetile [pentru prezicere] sunt numai murdãrii din lucrãtura lui şeitan. Deci feriti-vã de ele ca sã izbânditi! / Doarã şeitan doreşte sã semene între voi duşmãnie şi urã, prin vin şi prin jocul de noroc, şi sã vã abatã de la pomenirea lui Allah şi de la Rugãciune. Oare nu vã veti opri voi [de la acestea]?" (Al-Ma'ida: 90-91).
Allah a subliniat prin aceste douã versete în modul cel mai limpede şi categoric interzicerea vinului şi a jocului de noroc, alãturându-le idolilor şi sãgetilor pentru divinatie, socotindu-le pe ele nelegiuiri - cuvânt folosit în Coran
numai pentru lucrurile foarte urâte - , socotindu-le pe ele a fi din lucrul lui
şeitan - ştiut fiind cã lucrul lui este socotit nelegiuit şi respins - , cerând
evitarea lor şi fãcând din aceastã evitare o cale cãtre izbândã.
YUSUF AL-QARDAWI