Despre Droguri şi Fumat

"Khamr este ceea ceinfluenteazã mintea" sunt vorbele luminoase pe care le-a rostit Omar binal- Khattab de la amvonul Profetului - Allah sã-l binecuvânteze

şi sã-l miluiascã! - , pentrua delimita cu ele conceptul de "khamr", astfel încât sã nu se ridicealte întrebãri şi sã se evite îndoielile celor care au bãnuieli. Tot ceea cepune stãpânire pe minte şi-i schimbã natura ei distinctã, împiedicând-o de ladreapta judecatã, este "khamr" oprit, pe care atât Allah cât şiTrimisul Sãu l-au interzis pânã în Ziua de Apoi. În aceastã categorie intrã şisubstantele cunoscute sub numele de droguri în care sunt incluse haşişul,cocaina, opiul şi altele, care influenteazã negativ asupra judecãtii drepte acelui care le consumã, asupra lucrurilor şi întâmplãrilor, astfel încât eaajunge sã socoteascã a fi departe ceea ce este aproape, a fi aproape ceea ceeste departe, fãcând-o sã uite de realitate, sã-şi închipuie ceea ce nu existãîn realitate, sã pluteascã în lumea viselor şi închipuirilor, cãci laaceasta aspirã cei care iau droguri, voind sã uite de ei, de religia lor, de lumea lor, sã pluteascã în lumea închipuirilor. Aceasta pe lângã moleşala pe care o provoacãîn trup, amortirea nervilor, subminarea sãnãtãtii, cãderea psihicã, distrugereavointei, slãbirea sentimentului datoriei, toate acestea transformându-i pe ceicare iau aceste otrãvuri în membri alterati ai societãtii. La aceasta se mai adaugãrisipirea banilor şi ruinarea caselor, datoritã sumelor uriaşe cheltuite pentru obtinerea substantelor respective.

Existã o normã generalã înLegea islamicã divinã (Şari'a) în conformitate cu care musulmanului nu-i esteîngãduit sã consume nici o mâncare sau bãuturã care i-ar putea provoca moartealent sau instantaneu - cum ar fi otrava sau ceva asemãnãtor - sau care i-ar putea provoca vãtãmãri, nici sã mãnânce sau sã bea o anumitã mâncare sau bãuturã care ştie cã poate sã-l îmbolnãveascã, nici musulmanul nu este stãpânullui însuşi, ci este proprietatea religiei şi comunitãtii sale, iar viata sa, sãnãtateasa şi averea sa sunt cu toate binefaceri ale lui Allah, de care nu-i este îngãduit sãdispunã dupã bunul sãu plac.

Allah Preaslãvitul a grãit:

În conformitate cu acestprincipiu, conchidem şi noi: Consumarea tutunului, de vreme ce s-a dovedit cãeste dãunãtor celui care-l fumeazã, este haram, îndeosebi atunci când acestlucru este stabilit de un medic specialist în legãturã cu o anumitã persoanã. Şichiar dacã nu s-ar confirma daunele sale pentru sãnãtate, el înseamnã irosirede bani pentru ceea ce nu este folositor nici în Viata de Apoi, nici în viata lumeascã. Iar Profetul - Allah sã-l binecuvânteze Şi sã-l miluiascã! - a oprit dela irosirea banilor. Iar aceastã interdictie este cu atât mai valabilã dacãeste vorba de cineva care are nevoie de bani pentru întretinerea sa şi afamiliei sale.