بسم الله الرحمن الرحيم
Muntele Koyun Baba, o legendă „legată” cu cârpe.
Ciorapi, bermude, tricouri de copii, panglici ale domnişoarelor, batiste bărbăteşti, cabluri electrice şi chiar bikini şi sutiene, fluturând prin copaci sau legate de mormântul spart, cu stela prăbuşită. Sub blocurile mari de calcar cioplite rudimentar de adepţi, parcă într-o febră mistică, dublate de plăci noi de marmură, “Tatăl Oilor” (Koyun Baba) Babadagului visează la vremurile mitice în care a adus pe acest deal mii de care încărcate cu lână de mioare pentru a astupa şuvoaiele unui gheizer ce ameninţa să inunde localitatea. În zonă, Koyun orasul Babadag :: mormantul lui Koyun BabaBaba este considerat un adevărat profet al musulmanilor, nu doar pentru că a scăpat localitatea de inundaţii, ci şi pentru că a descoperit mormântul întemeietorului Babadagului, Sari Saltuk Baba (Tatăl Pămîntului Galben) – un apostol al islamului pe dealurile şi văile din zonă.Koyun Baba :: mormantul lui Koyun Baba
Nu se ştie din ce motive, musulmanii din împrejurimi leagă de copaci, încă din vremuri imemoriale, fâşii de cârpe sau chiar obiecte vestimentare, ca semn al adoraţiei faţă de Koyun Baba. Imamul din Babadag e de părere că acesta ar fi un obicei împrumutat din Iran, fapt care nu l-a împiedicat să nu fie de acord cu el, lăsând să se înţeleagă că e vorba de o superstiţie: „Este păcat să legaţi tot felul de lucruri, cârpe, batice, etc. Lângă acest mormânt şi este cel mai mare păcat să cereţi ajutorul lor”, stă scris pe un panou montat lângă mormânt. Soţia consilierului economic al şefului Cultului Musulman din România este de altă părere însă, încurajând aceste manifestări. În consecinţă, fascinaţia oamenilor faţă de legendele mitice a fost mai puternică şi obiceiul legării cârpelor în preajma mormântului continuă. Imamul e de părere că tot legendele au dus şi la profanarea mormântului, căci se spune că un bogătaş ar fi îngropat sub mormânt o mare cantitate de bani de aur, pentru a cere ajutorul Tatălui Oilor.
Legendele au învins religia oficială
Pe vârful ţuguiat ca o căciulă al dealului Koyun Baba, copacii se trag în lături şi lasă locul unei poieniţe în care credincioşii musulmani l-au îngropat, în urmă cu 500 de ani, pe profetul Koyun Baba. Este locul în care înţeleptul Tată al Oilor a găsit soluţia să oprească şuvoiul distrugător ce ameninţa Babadagul. Legenda spune că dregătorii din zonă au încercat să arunce pe fundul fântânii naturale pământ şi piatră, dar şuvoiul de apă era de neoprit. Koyun Baba a venit cu ideea că lâna oilor sale se va îmbiba şi apa îşi va urma cursul prin peşterile pământului, lăsând oamenii de la suprafaţă să îşi trăiască viaţa liniştiţi. Lâna cărată cu mii de care pe dealul ţuguiat a fost aruncată pe fundul craterului şi apa a fost învinsă. De atunci, la fiecare sărbătoare importantă, musulmanii asudă urcând dealul cu poteci abrupte, trăgând după ei berbecul de jertfă. Animalul este legat de un altar rudimentar, din lemn, şi sacrificat, după ce imamul îi citeşte rugăciunile de rigoare. Oamenii cred că aceste sacrificii îl înduplecă pe Allah, care le dă sănătate şi spor în casă.
Ritualurile religioase au fost însoţite, la templul Tatălui Oilor, de obiceiul legării cârpelor de copacii din jur. Tânărul imam din Babadag a încercat să impună în zonă doctrina oficială a Bisericii. A pus să se ridice un panou cu un mesaj bilingv (în română şi turcă) în care credincioşii sunt îndemnaţi să renunţe la obiceiul străvechi al legării cârpelor. Fără rezultat însă, căci acum fâşiile textile sunt legate chiar şi de piciorele de fier ale panoului.
Lupta sa cu superstiţiile populare este foarte grea, de vreme ce acestea din urmă sunt încurajate chiar de către soţia consilierului economic Revin Musledin, al Muftiului Iusuf Muurat. Pe numele ei Firdes Veli, soţia consilierului a semnat în publicaţia „Hakses” a Uniunii Democrate Turce un articol în care încuraja obiceiul cârpelor atârnate de copacii de pe dealul Kuyun Baba.
În plus, mormântul poartă semnele unei profanări îngrozitoare, de dată recentă, despre care imamul din Babadag a aflat din mass-media. Stela prinsă cu puternice armături de fier de mormânt a fost spartă şi sprijinită ulterior direct pe marmura criptei. “Un musulman adevărat n-ar face asta niciodată! Se spune că demult, un bogătaş ar fi pus acolo o sumă mare de bani ca să se îmbogăţească şi mai mult. Şi oamenii au aflat şi s-au dus în urma lui, au umblat pe-acolo după bani şi… astfel se ajunge la situaţii de acest gen”.
Tatăl Pământului Galben
Legenda spune că un sfânt musulman, pe numele său Sari Saltuk Baba („Tatăl pământului galben”), propovăduitor al religiei mahomedane în Balcani pe la anul 1300, i s-a arătat în vis unui păstor din Asia Centrală şi i-a cerut să vină în ţinuturile Dobrogei şi să-i caute mormântul. Păstorul, Koyun Baba, şi-a lăsat gospodăria asiatică şi a venit la ţărmurile româneşti ale Mării Negre. Deşi trecuseră câteva secole de la moartea lui Sari Saltuk, păstorul i-a găsit mormântul la Babadag şi a devenit el însuşi un sfânt. Legenda povesteşte şi modul în care păstorul a reuşit să descopere mormântul: vara, când dealurile şi văile Babadagului erau uscate, singurul loc în care creştea iarba grasă şi deasă era deasupra mormântului lui Sari Saltuk Baba. Cu toate acestea, oile lui Koyun ocoleau locul. Păstorul a povestit asta localnicilor care căutau mormântul de ani întregi şi, ajutaţi de Koyun, au ajuns la locul mult căutat.
Sacrificii de berbecuţi şi poveşti de dragoste la mormântul lui Koyun
Imamul locului se luptă cu legendele legate de Koyun Baba. El spune că sacrificiul unui berbecuţ este un obicei acceptat de religia oficială. În schimb alte manifestări care ţin de superstiţie sau desacralizarea totală a mormântului lui Koyun aduc prejudicii mari religiei. „Există un obicei al sacrificiului. Poţi să faci sacrificii şi să vizitezi dealul oricând, dar în special înainte de Crăciun şi de Ziua Morţilor („Hâdrâ Lez”). Noi avem obiceiul să sărbătorim Crăciunul (în turcă, Kurban Bairam, n.red.) prin sacrificiul unui animal. Până la sacrificare se ţine o slujbă, apoi are loc ritualul şi la sfârşit, îl împărţim văduvelor şi oamenilor săraci. Noi n-avem voie să mâncăm din el, tradiţia spune că Allah se supără. Şi la orice sărbătoare e la fel. Aşa şi la Koyun Baba. Oamenii urcă dealul, sacrifică un animal, se roagă, apoi coboară şi împart celor săraci. Doar că, în ultima vreme am fost nevoiţi să luăm măsuri suplimentare pentru a atrage atenţia vizitatorilor”, a conchis imamul din Babadag. Amurgul primăvăratic şi aerul legendar de pe cărările dealului completează perfect un cadru tocmai bun pentru tinerii amorezi. Folclorul din Babadag e un bun argument în suportul acestei remarci. Iată, în rândurile de mai jos, unul dintre refrenele cele mai cunoscute de îndrăgostiţi din zonă: „Seara încetişor se lasă/ Pe Dobrogea mea frumoasă,/ Pe munţii din Babadag,/ Pe casa badelui drag. /Muntele Koiun Baba/ La popas din Iulia,/ În horă la umbra lui/ Am văzut doi ochi căprui./ Peste cap când mi-au căzut/ Eu nu pot ca să-i mai uit,/ Voioşia fetelor/ Şi jocul flăcăilor,/ Din poalele muntelui/ Şi din cei doi ochi căprui.”
Turcii din Dobrogea, în statistici
Primul val de turci a sosit în Dobrogea în anul 1263, sub conducerea lui Sari Saltuk Baba, aşezându-se chiar în zona actualului Babadag. Un al doilea val, mult mai numeros, a sosit după ocuparea în anul 1417 a Dobrogei de către turci, zona fiind colonizată cu ţărani aduşi din Anatolia (partea asiatică a Turciei). În epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman (începutul secolului XV), locuirea devine din ce în ce mai importantă în zonă. La un moment dat, aşezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a oraşului fiind Babadag. („Muntele Tatălui”). Pentru o perioadă, oraşul a fost centrul administrativ al Dobrogei. În perioada 1677-1678, reşedinţa paşei s-a mutat de la Silistra la Babadag. În felul acesta, importanţa Babadagului ca reşedinţă a celui mai important om al stăpânirii turceşti din provincia de la Dunărea de Jos, creşte tot mai mult.
În prezent, românii au preluat „controlul” numeric definitiv în Babadag, din aproximativ 10.000 de locuitori, doar 3500 mai sunt musulmani.
http://webtv.realitatea.net/other/nu-departe-de-babadag-se-afla-cel-mai-vechi-mormSURSA:BABADAGLIVE.COM
Lun Iul 27, 2015 5:01 am Scris de 
Calendar
Subiect: PRACTICI GRESITE IN ISLAM 
