VIATA IMAMULUI HUSEYN

Noul Musulman
Blogu'lu'Yusuf
Hadisuri
Familia İslamica
Coranul Tradat
İslam Romanesc
Gradinile Credincioşilor
Dumnezeu ın Coran

Mesaje : 116 Data de inscriere : 19/02/2010 Varsta : 53

بسم الله الرحمن الرحيم

Assalam aleikum wa rahmatullah wa barakatu!

PARTEA 1

Imam Hussain (as) a fost nepotul Profetului Muhammad (PBUH), fiul lui Fatima Zahra(AS), fiica Profetului si al lui Imam Ali (AS), varul Profetului(PBUH). Preocuparea si ingrijorarea principala a sa a fost sa protejeze islamul si sa calauzeasca musulmanii. Pe cealalta parte, puterea guvernantilor (Muawiya si fiul sau Yazid) depindea numai de puterea sabiei. Ei au folosit forta pentru a conduce imperiul Islamic, facand uz de orice mijloace.

Profetul a spus:” Cel mai bun jihad este un cuvant drept spus unui conducator nedrept”.

Intr-un timp in care situatia politica si sociala se deteriora datorita faptului ca guvernantii nu respectau principiile islamice, imam Hussain(as) a fost hotarat in a –si indeplini datoria religioasa de a restabili valorile islamului, sacrificand-se pe sine, banii, familia,statutul social, infruntand tirania si cruzimea.

La Karbala,Imam Hussain(AS), cel dea-l doilea nepot al Profetului(PBUH), in varsta de 57 de ani, s-a sacrificat pe sine si tot ce a avut, pentru singurul scop de a face ca adevarul sa invinga in cele din urma falsitatea.Scopul sau a fost de a lupta impotriva planului lui Muawiya, care doreaca prin fiul sau, Yazid, sa intemeieze monarhia prin care sa conduca poporul musulman.

In cele din urma Imam Hussain a fost martirizat impreuna cu fiii sai,rudele si companionii sai. Trupurile lor au fost mutilate si capetelelor au fost purtate de la Karbala, la Kufa si in cele din urma la Damasc. Femeile din familia sa au fost luate prizoniere si purtate prin desert.

Imam Hussain (AS) s-a nascut in anul 4 (conform calendarului Islamic), pe 3 Shabaan., fiind al doilea nascut dupa Imam Hasan (AS), din cei patru copii pe care i-a avut fiica Profetului(PBUH)cu sotul acesteia, Imam Ali(AS). Acestia au fost: Imam Hasan, ImamHussain, Zainab si Kulsum.

Dupa moartea Profetului Muhammad (PBUH), califii (liderii) musulmanilor au fost:

1.Abu Bakr pentru 2 ani si 4 luni
2.Omar pentru 10 ani si 6 luni
3.Othman pentru 11 ani si 11 luni

Celde-al treilea califat s-a terminat in haos, framantari si uciderea califului Othman. Muawiya, guvernatorul Sirie, care fusese pus in aceasta functie de califul Omar, si-a consolidat foarte mult pozitia sa in Damasc, profitand de patronajul dinastiei Umayzilor.

Dupa moartea celui de-al treilea calif, natiunea musulmana l-a recunoscut drept calif pe Imam Ali. Imam Ali nu a acceptat la inceput aceasta functie, spunand ca “Aceasta lume este asemenea unui cadavru, iar cine tanjeste dupa ea este precum cainii”.
In cele din urma insa el a respectat vointa musulmanilor, acceptand califatul si luandu-si angajamentul de a “trata pe fiecare conform Cartii Sfinte a lui Allah,si conform celei mai bune judecati”.

Imam Ali (AS), a devenit calif la varsta de 57 de ani, ramanand calif timp de 4 ani si 9 luni.Imam Ali a fost asasinat in timpul rugaciunii de dimineata, cand se afla in prosternare, cu o sageata otravita, in moscheea din Kufa, pe 19 Ramadan in anul 40 Hijra. A murit din cauza ranii provocate doua zilemai tarziu, pe Ramadan 21, la varsta de 63 de ani.

Dupa moartea lui Imam Ali, musulmanii din Kufa l-au ales pe fiul acestuia,Imam Hasan, drept calif al lor, lucru care a reprezentat un ghimpe ininima lui Muawiya. Muawiya a inceput o adevarata campanie impotriva familiei Profetului (PBUH), reusind sa corupa pe cei mai multi dintre comandantii armatei lui Imam Hasan, oferindu-le bani sau functii de guvernatori. In aceste conditii, in care lupta impotriva guvernatorului Siriei ar fi avut un efect catastrofal asupra comunitatii musulmane,Imam Hasan a fost nevoit sa accepte un pact cu Muawiya, pentru a salva Islamul.

Pactul prevedea urmatoarele:
1.Muawiya trebuia sa conduca musulmanii strict conform Quran-ului si Sunnei Profetului
2.Muawiya nu putea sa desemneze nici un succesor Ia functia de calif dupa el,aceasta alegere ramanand sa fie facuta de musulmani
3.Poporul trebuia lasat in pace, in limitele teritoriului detinut de musulmani
4.Asuprirea companionilor lui Imam Ali trebuia sa inceteze imediat,garantandu-li-se vietile, securitatea propietatilor si a familiilor acestora .
5.Defaimarea lui Imam Ali de la amvon trebuia sa inceteze imediat
6.Niciun fel de nedreptate, fie facuta pe fata sau in secret, impotriva lui Imam Hasan si fratelui acestuia, Imam Hussein, sau impotriva oricarui membru al familiei Profetului (PBUH) era interzisa.

(va urma)

Subiect: Re: VIATA IMAMULUI HUSEYN Vin Oct 01, 2010 5:49 am

بسم الله الرحمن الرحيم

Assalam aleikum!

PARTEA a 2-a

Imam Hasan s-a retras la Medina. Muawiya nu a respectat tratatul de pace si l-a desemnat pe fiul sau, Yazid, in functia de calif dupa el, implinindu-si astfel ambitia de a pastra puterea in familia sa.
Muawiya a reusit sa o convinga pe Ju’ada, fiica lui Ash’ath si sotia lui Imam Hasan sa il otraveasca pe acesta, promitandu-i acesteia ca fiul sau Yazid o va lua in casatorie. Ju’ada l-a otravit pe Imam Hasan in anul 50 Hijra. Imam Hasan a murit in urma otravirii pe 28 Safar, la varsta de 47 de ani.

Decizia lui Muawiya de a-l desemna drept succesor pe fiul sau a provocat agitatie in randul credinciosilor, si in randul unor figuri proeminente cum ar fi Imam Hussein fiul lui Imam Ali, Abdul Rahman fiul lui Abu Bakr, Abdullah fiul lui Omar, Abdullah fiul lui Al-Zubayr si altii, intrucat era prima data cand un calif isi desemna succesorul .
Dupa moartea lui Muawiya in anul 60 Hijra, Yazid l-a succedat la tron. Imam Hussein era atunci in varsta de 57 de ani. Yazid s-a dovedit a fi inca mai rau decat tatal sau, reprezentand un pericol pentru natiunea musulmana, pe care o conducea, nefiind educat in ceea ce priveste invataturile Islamului, consumand alcool, jucand jocuri de noroc si comitand alte fapte interzise, conform surselor istorice.

Dupa primirea vestii cu privire la moartea lui Muawiya, Walid, guvernatorul Medinei, i-a invitat pe Imam Hussein si pe Abdullah fiul lui Al-Zubayir la el. Fiind noapte si acestia aflandu-se in moschee, Imam Hussein s-a prezentat la Walid a doua zi, insotit de 30 de tineri din tribul Hashimitilor. Imam Hussein le-a spus insotitorilor sai sa-l astepte afara.

Walid l-a primit pe Imam Hussein cu respect si a inceput sa-i citeasca scrisoarea primita de la Yazid, fiul lui Muawiya. In momentul in care acesta a ajuns la pasajul din scrisoare in care Yazid spunea ca daca Imam Hussein nu jura credinta, supunere lui Yazid, atunci Walid trebuie sa-l ucida pe Imam Hussein si sa-i trimita capul acestuia lui Yazid, Imam Hussein a zambit si a spus:
“O Walid! Juramantul credintei nu poate fi facut in secret. Invita pe musulmanii din Medina maine si intreaba-i daca ar trebui sa jur credinta lui Yazid, lasa-i pe ei sa decida.”

In luna Rajab, Imam Hussein a hotarat sa paraseasca Medina si sa plece la Mecca, aceasta fiind centrul Islamului si astfel mesajul sau ar fi ajuns la toti musulmanii. Membrii tribului Banu Hashim l-au sfatuit sa nu faca aceasta calatorie, intrucat se temeau pentru viata lui. Umm-e –Salam, mama credinciosilor, una dintre sotiile Profetului (PBUH) l-a sfatuit de asemenea sa nu plece.

Inainte de calatorie Imam Hussein a avut o dscutie lunga cu cel mai batran dintre fratii sai, Muhammad Ibn Hanafiyyah, care ar fi vrut sa-l insoteasca pe Imam Hussein, dar acesta l-a sfatuit sa ramana in Medina si sa-i trimita vesti din Medina in timpul absentei sale.

Imam Hussein a purtat o discutie si cu Zainab-e-Kubra, sora sa mai mica, sotia lui Abdullah fiul lui Ja’far. Cand aceasta a vazut ca decizia lui Imam Hussein de a pleca este finala si ca nimeni nu putea sa-l intoarca din drum, i s-a adresat acestuia:”Draga frate! Dupa bunicul (Profetul Muhammad (PBUH)), tata (Imam Ali), mama (Fatima) si fratele Hasan, numai tu mai ramai sa-mi consolezi inima, si dintre toti numai tu ai ramas. Nu pot sa indur despartirea de tine. Cum pot sa raman aici cu griji de nesuportat cu privire la ce s-ar putea intampla? Nu s-ar putea sa-ti fiu de ajutor daca vin cu tine?”
Imam Hussein a raspuns:”Nu sora. Tu esi o femeie cu familie, sot si copii de care trebuie sa ai grija.Sotul tau este un om celebru. Nu eu ar trebui sa decid cu privire la treburile tale. Abdullah fiul lui Ja’far trebuie sa-ti dea permisiunea. Cat priveste la mine, eu nu am alta alternative decat sa plec.”
Abdullah fiul lui Ja’far, care era bolnav in acel moment, a fost de acord cu plecarea lui Zainab. Mai mult decat atat, si-a trimis doi dintre fiii sai, pe Aun si pe Muhammad sa o insoteasca, spunand:”Aun il va reprezeta pe bunicul sau maternal, Imam Ali si celalalt il va reprezenta pe bunicul sau paternal, Ja’far-e-Tayyar.”

(va urma)

Mesaje : 116 Data de inscriere : 19/02/2010 Varsta : 53

بسم الله الرحمن الرحيم

Assalam aleikum wa rahmatullah wa barakatuhu!

PARTEA a-3a

La mai putin de 30 de ore dupa intalnirea pe care Imam Hussein a avut-o cu Walid, guvernatorul Medinei, Imam Hussein era pregatit sa plece la Mecca.
In timp ce Imam Hussein se pregatea sa plece la Mecca, a primit vesti ca Walid, guvernatorul Medinei, a somat pe toti celalti care nu au jurat credinta lui Yazid. Unul dintre oponentii regimului, Abdullah fiul lui Al-Zubayr plecase in secret spre Mecca cu o noapte inainte. Folosind alt drum decat cel obisnuit, acesta nu a putut fi urmarit de oamenii lui Walid.

Inainte de a pleca, Imam Hussein a mers sa viziteze mormantul Profetului (PBUH).
La intoarcere, l-a intalnit pe Marwan, care i-a spus:”Vreau sa-ti dau un sfat. Cred ca este mai bine atat pentru viata ta pamanteasca, cat si pentru viata de apoi ca sa accepti sa depui juramantul de credinta fata de Yazid. Nu te pune pe tine si pe rudele tale in pericol.”

Imam Hussein a raspuns:”Inna Lillahe wa Inna Ilaihe Raje’oon, si sa spun adio la Islam?” Daca Marwan nu a inteles cuvintele lui Imam Hussein, altii le-au inteles mai tarziu. Imam Hussein a vrut desigur sa spuna:”Daca accept sa sprijin guvernul corupt al lui Yazid, atunci Islamul va fi sters de pe fata pamantului fara nici o urma. Opozitia fata de Yazid poate sa fie costisitoare, dar oricum, ne salvam viata de apoi. Intr-adevar toate vin de la Dumnezeu si se intorc la El”
Chiar inainte ca imam Hussein sa paraseasca Medina,Ummul Banin si-a chemat pe toti cei patru fii ai sai si le-a spus: “Fiii mei, trebuie sa tineti minte ca Imam Hussein este liderul vostru, Daca el, sau surorile sale, sau copiii sai vor fi raniti in timp ce voi sunteti inca in viata, nu va voi ierta niciodata.”

Cu doua zile inainte ca luna Rajab sa ia sfarsit, intr-o noapte de duminica, Imam Hussein a parasit Medina, indreptandu-se spre Mecca cu o caravana simpla, insotit de familia sa si de cativa companioni. Imam Hussein a citat atunci un verset din Quran, din Surah 28:21, referitor la Moise cand acesta a parasit Egiptul faraonului: “Si a iesit din ea, asteptand cu frica. A zis el: “Doamne, mantueste-ma pe mine de neamul de nelegiuiti!”

Caravana a ajuns la Mecca dupa 5 zile de calatorie, intrand in oras pe 3 Sha’ban, anul 60 Hijra. Cand a intrat in oras, Imam Hussein a citat din nou un verset din Quran, Surat 28:22, referitor la cuvintele lui Moise (PBUH) atunci cand acesta a intrat in Madyan: ”Si cand s-a indreptat catre Madyan, a zis el: Poate ca Domnul meu ma va calauzi pe drumul cel drept!”
In Mecca Imam Hussein a poposit la casa lui Al-Abbas fiul lui Abdul Mutalib. Cand locuitorii Meccai au auzit ca Imam Hussein se afla la ei in oras, guvernatorul Meccai impreuna cu alte oficialitati au venit sa-l viziteze.
Locuitorii Meccai au aflat ca parasirea Medinei de catre Imam Hussein este un gest de protest impotriva regimului lui Yazid. Vestea a ajuns curand si in Siria, la Yazid. Constientizand faptul ca Imam Hussein este hotarat sa se opuna guvernului sau, dupa ce si-a consulta consilierii, Yazid a decis ca e mai bine sa astepte si sa vada ce dimensiune va lua aceasta opozitie. Yazid spera ca Imam Hussein va pastra tacerea si nu se va implica in politica. Persecutarea lui Imam Hussein in acest moment nu ar fi facut decat sa inrautateasca situatia si sa provoace nemultumire in randul musulmanilor.

Intre timp musulmanii din Kufa s-au rasculat si ei impotriva regimului Umayzilor si au decis ca nu vor accepta pe nimeni altcineva sa-i conduca in afara de imam Hussein. Locuitorii Kufei i-au trimis mesaje lui Imam Hussein prin care il chemau in Kufa (capitala Irakului in acea vreme), sa le fie lider. Imam Hussein l-a trimis in Kufa pe varul sau, Muslim fiul lui Aqeel, sa vada situatia de acolo si sinceritatea oamenilor.

Muslim, fiul lui Aqeel a fost primit in Kufa cu mare bucurie si 18000 de locuitori au jurat credinta lui Imam Hussein. Impresionat de acest lucru, Muslim a trimis un mesaj lui Imam Hussein ca situatia in Kufa este foarte buna si poate sa vina. La putin timp dupa aceea, Yazid, afland de evenimentele din Kufa, l-a trimis pe Ubayd Allah fiul lui Ziyad, un bine cunoscut dusman al familiei Profetului (PBUH), pentru a-l inlocui pe guvernatorul Kufei de la momentul respectiv. Acesta a pus stapanire pe Kufa cu o mana de fier, arestand mai multi conducatori tribali si amenintand cu pedepse aspre pe oricine va indrazni sa ofere adapost lui Muslim fiul lui Aqeel.

Hani fiul lui Urwa, care-i oferise adapost lui Muslim a fost ucis cu cruzime, iar Muslim a ramas singur cu cei doi fii ai sai, nimeni oferindu-se sa-i adaposteasca. Muslim se afla acum in situatia in care nu-i era permis sa paraseasca orasul sau sa-i trimita mesaje lui Imam Hussein. In cele din urma, Muslim reuseste sa-i trimita pe cei doi fii ai sai cu mesaj la Imam Hussein despre situatia din Kufa. La scurt timp insa a fost prins si dus in fata lui Ubayd Allah fiul lui Ziyad, care a ordonat decapitarea acestuia si aruncarea trupului sau de pe acoperisul castelului. Inainte de a muri, a fost lasat sa-si exprime ultima dorinta. Acesta a intrebat daca se afla cineva dintre Quraishiti, la care Omar fiul lui Sa’d a raspuns afirmativ.
Muslim a spus:”O, fiu al lui Sa’d, primul lucru pe care as vrea sa-l faci este sa scrii lui Imam Hussein ca sa nu vina in Kufa. In al doilea rand, datorez 700 de dirhami celor din Kufa. Te rog sa vinzi calul si armura mea si sa platesti aceasta datorie. Te rog sa ma inmormantezi din banii mei, rezultati din vinderea lucrurilor mele, pentru ca sa nu fie nimeni impovarat cu costul inmormantarii mele.”

Mesaje : 116 Data de inscriere : 19/02/2010 Varsta : 53

بسم الله الرحمن الرحيم

Assalam aleikum wa rahmatullah wa barakatuhu!

Partea a 4-a

Capul sau impreuna cu cel al lui Hani, care-l gazduise in Kufa, au fost trimise la Yazid, iar trupurile lor au fost atarnate la poarta orasului, dupa ce fusesera purtate pe strazile Kufei ca lectie pentru cei loiali familiei Profetului (PBUH). Nici una dintre dorintele lui Muslim nu au fost indeplinite. A fost dat ordin sa se gaseasca fiii acestuia, oferindu-se o recompensa atractiva pentru cine va aduce capetele lor.
Muslim fiul lui Aqeel a fost ucis in ziua de Arafat, pe 9 Dhu al-Hijja, in anul 60 Hijra. Fii sai au fost si ei gasiti si ucisi.
Predica lui Imam Hussein in Mina

“ O, oameni, invatati din sfatul pe care Dumnezeu l-a dat prietenilor Sai cand i-a mustrat pe rabini spunand:”Oare rabinii si invatatii lor nu-i opresc de la rostirea vorbelor pacatoase si de la mancarea celor oprite? Ce mare rau savarsesc!”-Surat 5:63

Si Dumnezeu spune:”Blestemati au fost aceia dintre fiii lui Israel care nu au crezut, prin ce au spus David si Isus, fiul Mariei, si asta pentru ca s-au razvratit si au calcat poruncile, Nu s-au oprit unii pe altii de la faradelegile pe care le-au savarsit!” – Surat 5:78,79

Dumnezeu le-a reprosat faptul ca ei i-au vazut cu ochii lor pe asupritori comitand ticalosii dar nu i-au oprit din cauza favorurilor pe care le-au primit de la acestia sau din cauza fricii de a fi persecutati.
Totusi Dumnezeu spune:”Ci nu va temeti de oameni, ci temeti-va de Mine. Si nu vindeti Semnele Mele pentru un pret de nimic.” – Surat 5:44

Si El spune:”Drepcredinciosii si dreptcredincioasele isi sunt aliati unii altora. Ei poruncesc ceea ce este cuvenit, opresc de la ceea ce este neingaduit, plinesc Rugaciunea [As-Salat], aduc Dania [Az-Zakat] si se supun lui Allah si Trimisului Sau. Cu acestia Allah va fi indurator, caci Allah este Puternic [si] Intelept [‘Aziz, Hakim]. – Surat 9:71

Dumnezeu mentioneaza datoria de a prescrie binele si de a interzice raul (al-Amr bi al-Ma’ruf wa al-Nahy an al-Munkar) inaintea tuturor celorlalte datorii pentru ca El stie ca daca aceasta este practicata si stabilita in societate, toate celelalte datorii, grele sau usoare, se vor implementa de asemenea.
Motivul pentru aceasta este ca al-Amr bi al-Ma’ruf wa al- Nahy an al-Munkar inseamna a chema oamenii la Islam, cat si opunere in fata nedreptatii, rezistenta si lupta impotriva asupritorilor, si straduinta pentru a garanta ca averea publica si prazile de razboi sa fie distribuite in conformitate cu legile drepte ale Islamului si ca taxele sunt colectate si percepute in mod drept.

O, invatatilor, care sunteti glorificati si va bucurati de o reputatie buna datorita invataturii voastre! Voi ati dobandit renume in societate datorita hotararilor voastre bune. Este din cauza lui Dumnezeu ca oamenii va venereaza si va respecta, astfel incat chiar si cei puternici va stiu de frica, iar cei slabi va cinstesc, iar cei asupra carora nu aveti autoritate, va acorda favoruri pe carenu si le acorda nici lor insisi. Cand oamenii nu primesc ceea ce li se cuvine, ei cauta interventia voastra si va plimbati pe strazi cu maretia regilor si a printilor.

Nu ati castigat tot acest respect si prestigiu datorita sperantelor oamenilor ca voi veti implementa legile lui Dumnezeu, chiar daca de cele mai multe ori ati esuat sa faceti asta?

V-ati luat datoriile de conducatori cu neseriozitate. Ati neglijat drepturile asupritilor si celor de jos, dar v-ati realizat ceea ce ati considerat ca sunt drepturile voastre personale. Nu v-ati cheltuit banii vostri si nu v-ati riscat vietile voastre de dragul Celui Care v-a dat viata, nici nu ati luptat impotriva altor grupuri sau triburi de dragul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, doriti si considerati ca vi se cuvine ca El sa va ofere Paradisul, compania Profetului si sa va protejeze de pedeapsa din viata de apoi. Mi-e teama ca furia Sa se va cobori asupra voastra, intrucat este prin puterea si gloria Sa ca ati obtinut un rang inalt, nu aratati respect fata de cei care Il cunosc pe Dumnezeu cu adevarat, in timp ce voi insiva va bucurati de respect intre creaturile lui Dumnezeu datorita Lui.

Ma tem pentru voi si din alt motiv: voi vedeti legile promulgate de Dumnezeu violate si calcate in picioare si totusi nu va ingrijorati, dar cand vine vorba de legile promulgate de strabunii vostri, deveniti foarte deranjati si tulburati, chiar numai daca acestea sunt calcate in parte, pe cand promisiunile pe care le-ati facut Profetului (PBUH) va sunt complet indiferente.

Orbii, mutii si bolnavii cronici sunt lipsiti de protectie pretutindeni in orase si nu li se arata nici un fel de mila. Dar voi nu va purtati in conformitate cu functia si rangul vostru ,nici nu sprijiniti pe cei care o fac. Va cumparati siguranta de la puterile opresive care conduc, prin maguliri lingusitoare si prin compromisuri.

Toate acestea v-au fost interzise de Dumnezeu, Care mai mult decat atat,v-a poruncit sa va interziceti unii altora de a le practica, dar voi nu acordati atentie acestui fapt.

Nenorocirea care s-a abatut asupra voastra este mai mare decat nenorocirile altora, pentru ca rangul si statutul de “Ulama”(invatat) v-a fost luat. Administrarea tarii si emiterea decretelor si ordinantelor ar trebui sa fie incredintata acelor invatati religiosi care pazesc legile privitoare la ce este interzi si ce este permis. Pozitia voastra v-a fost luata di cauza faptului ca ati abandonat adevarul (al-Haqq) si aveti pareri diferite cu privire la natura sunnei, in ciuda argumentelor clare.

Daca ati avea rabdarea sa indurati greutatile si adversitatile de dragul lui Dumnezeu, atunci autoritatea ar fi incredintata in mainile voastre. Dar voi ati permis asupritorilor ca guvernul sa cada in mainile lor, astfel ca ei administreaza (treburile musulmanilor) facand apel la despotism si abuzuri, practica lor consecventa este de a-si satisface poftele. Ceea ce le-a permis sa obtina controlul guvernului a fost faptul ca voi ati fugit panicati de moarte si dragostea voastra pentru aceasta viata, viata care oricum va va parasi. Drept consecinta a acestei mentalitati, ati incredintat masele de oameni lipsiti de aparare in ghearele asupritorilor. In timp ce unii se ploconesc ca niste sclavi sub jugul asupritorilor, iar altii au fost pusi in fata nevoilor si saraciei, guvernantii conduc potrivit capriciilor lor, agonisind ticalosii si dezonoare pentru ei insisi, prin imoralitatea lor, urmand sfatuitori rai, si aratand nerusinare fata de Dumnezeu. Unul dintre puratatorii lor de cuvant se urca la amvon (Minbar) in fiecare oras. Tara este neajutorata in fatal or, iar mainile lor apuca tot ceea ce ei vor. Oamenii sunt sclavii lor fiind fara puterea de a se apara.Unul dintre guvernatori este un dictator inascut, rauvoitor si ranchiunos; altul refuza sa-L recunoasca pe Dumnezeu si Ziua Invierii. Societatea este in ghiarele unui asupritor viclean a carui colectori de taxe sunt asupritori si a carui guvernatori nu au nici un fel de mila pentru credinciosii pe care ii conduc.

Dumnezeu este Acela care va judeca disputa dintre noi si care va da verdictul decisiv.

Dumnezeule! Tu stii ca tot ce am facut nu a fost insuflat de rivalitatea pentru puterea politica, nici pentru a cauta bogatia si avutia, ci a fost pentru a demonstra oamenilor principiile si valorile religiei Tale, pentru a reforma treburile teritoriului Tau, pentru a proteja si securiza drepturile indisputabile ale slujitorilor Tai asupriti si pentru a actiona in conformitate cu obligatiile. Tu ai stabilit normele, legile si ordinantele pe care le-ai decretat.

Asadar, invatatori ai religiei, trebuie sa ne ajutati sa atingem aceasta tinta, sa ne recastigam drepturile de la acele puteri care au considerat un lucru acceptabil de a va nedreptati si care au incercat sa elimine lumina aprinsa de Profet. Dumnezeu ne este deajuns, pe El ne sprijinim, la El ne intoarcem, si la El ne vom intoarce.”
Imam Hussein a aflat despre planurile lui Yazid de a-l ucide in timpul pelerinajului. A decis astfel sa implineasca Umra (pelerinajul cel mic) si nu Hajj (pelerinajul complet), parasind Mecca pe 8 Dhul-Hijjah, anul 60 Hijrah indreptandu-se spre Kufa.

inshallah, va urma

» Viata Imamului Hasan (as)
» Imamul Ali (as) - Viata sa
» Viaţa, Caracterul Uman şi Virtutea