Reamintim aici istoria beduinului care, în toiul Bătăliei Cămilei, s-a apropiat de ‘Alī AS și l-a întrebat de susține că Dumnezeu ar fi Unul. În răspunsul său, ‘Alī i-a spus:
„A afirma că Dumnezeu este Unul are patru înțelesuri: două afirmații ale căror înțelesuri sunt false și două ale căror înțelesuri sunt corecte.
Privitor la înțelesurile incorecte, unul este atunci când cineva ar spune «Dumnezeu este Unul» și ar gândi în termeni de număr și numărare. Acest înțeles este fals deoarece ceva-fără-un-al-doilea nu poate intra în categoria de număr. Nu vezi că toți cei care au spus că Dumnezeu este al treilea dintr-o trinitate au căzut în necredință?
Un alt înțeles este acela de-a spune cum că astfel-și-astfel (de atribute) identifică pe unicul dintre acești oameni, gândind adică la specia unui gen ori la un membru ce aparține unei specii. Acest înțeles este de asemenea incorect când se aplică la conceptul de Dumnezeu, fiindcă implică (existența comparației, a asemănării sau neasemănării) a compara ceva cu Dumnezeu, iar Dumnezeu este deasupra tuturor comparațiilor.
Privitor la cele două înțelesuri corecte, când afirmația se aplică la Dumnezeu, una este că ar trebui să se spună «Dumnezeu este Unul» în sensul că nu există în El însuși asemănare ce să se regăsească și între lucruri; Dumnezeu posedă (o astfel de) unicitate, singularitate.
Iar un alt înțeles corect este a spune că «Dumnezeu este Unul» în sensul că nu este de conceput nici în minte, nici în imaginație, nici în afară, vreo multiplicitate ori diviziune în El. Dumnezeu posedă o astfel de unitate. ” (Biḥār al-anwār, vol. II, pag. 65)
‘Alī AS a mai spus: „A-L cunoaște pe Dumnezeu este a cunoaște Unicitatea Sa.” (Biḥār al-anwār, vol. II, pag. 186)
Aceasta înseamnă că Ființa lui Dumnezeu este nelimitată și infinitul este destulă dovadă a Unicității Sale, deoarece a concepe existența unui secund pe lângă Infinit este imposibil. Aici, nu mai există necesitatea vreunei alte demonstrații, deși există multe altele.