12 Dovezi care atesta ca Profetul nostru a fost un profet autentic

Fraţi şi surori din toata lumea! Prin acest eseu nu urmăresc să mă adresez numai celor care au aderat la Islam – la care subscriu şi eu – ci mai degrabă tuturor bărbaţilor şi femeilor din întreaga lume.
Doresc să-I adresez lui Allah rugămintea de a face posibil ca acest eseu să ajungă la urechile tuturor, să treacă pe sub privirile tuturor semenilor, şi să fie înţeles de fiecare inimă… Muhammad, fiul lui Abdullah, este Profetul lui Allah şi Ultimul Mesager trimis de Allah locuitorilor acestui pământ. Fraţi şi surori de pe întreg cuprinsul acestui pământ! Ar trebui să ştiţi că Trimisul, în persoana lui Muhammad, fiul lui Abdullah (fie ca binecuvântările şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!) este cu adevărat Trimisul lui Allah. Dovezile care demonstrează autenticitatea acestuia sunt numeroase. Nimeni nu ar putea ignora aceste semne decât numai un necredincios, şi numai din aroganţă.

Dintre aceste dovezi:
1. Muhammad (fie ca binecuvântările şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!) era analfabet, incapabil să citească sau să scrie, şi a rămas astfel până la moarte. Printre cunoscuţi era ştiut drept un om franc şi de încredere. Înaintea primirii revelaţiei, nu avea nici un fel de cunoştinţe anterioare în domeniul religios şi nu îi fusese trimis nici un Mesaj. Şi a rămas astfel în primii săi patruzeci de ani de viaţă. Apoi a intervenit Revelaţia prin intermediul Coranului, acela pe care îl ţinem in mâinile noastre. Acest Coran cuprinde majoritatea povestirilor menţionate de scripturile anterioare, rememorând aceste evenimente cu lux de detalii, ca şi când ar fi fost trăite aievea. Aceste istorisiri au fost revelate în forma în care sunt relatate în Torah revelată lui Moise şi in Evanghelia lui Iisus. Atât evreii cât şi creştinii au fost incapabili să creadă ceva din cele spuse de el.
2. Muhammad (fie ca binecuvântările şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!) a prezis, de asemenea, tot ceea ce i se va întâmpla lui şi comunităţii sale după moartea sa, cu privire la victorie, la îndepărtarea domniilor tiranice ale lui Chosroes (titlu regal dat regilor Zoroaştri din Persia) şi Cezar, si răspândirea religiei islamice pe întreg pământul. Aceste
evenimente s-au petrecut exact aşa cum a prezis Muhammad, ca şi când acesta ar fi citit viitorul dintr-o carte deschisă.
3. Muhammad (fie ca binecuvântările şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!) a adus cu sine, de asemenea, un Coran care reprezintă vârful cel mai înalt al elocvenţei şi clarităţii.
Coranul a însemnat o provocare pentru breasla marilor filologi arabi ai acelor vremuri, care iniţial l-au defăimat, în sensul de a încerca să creeze un singur capitol asemenea Coranului. Oamenii de litere arabi care au trăit in perioada coranică nu au putut contesta acest Coran. Într-adevăr, până în zilele noastre, nimeni nu a îndrăznit să pretindă că ar fi în stare să compună structuri de cuvinte care să egaleze – sau măcar să se ridice la aproximativ aceeaşi înălţime – succesiunea, graţia, frumuseţea şi splendoarea acestui Coran măreţ.
4. Istoria vieţii acestui Nobil Profet a fost un exemplu perfect de verticalitate, îndurare, curaj, generozitate, de îndepărtare de tot ceea ce este rău şi de ascetism în toate problemele lumeşti, în timp ce se străduia doar să obţină răsplata în Viaţa de Apoi. Mai mult, în toate acţiunile şi activităţile sale, a fost întotdeauna atent şi cu frica de Allah.
5. Allah a inculcat o mare iubire pentru Muhammad (fie ca binecuvântările şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!) în inimile acelora care au crezut în el şi care l-au cunoscut. Această dragoste a ajuns la un astfel de nivel încât oricare dintre partizanii săi s-ar fi sacrificat pe sine de bună voie, pe mama sau pe tatăl său pentru Muhammad. Până in zilele noastre, aceia care cred în Muhammad îl cinstesc şi îl iubesc. Oricare dintre aceia
care cred în el ar plăti cu propria familie sau bogăţie ca să-l vadă, chiar dacă şi numai o dată.
6. În întreaga istorie nu se cunoaşte alt caz în care s-a păstrat biografia unei persoane la
din istorie. Pe întreaga planetă nu se cunoaşte o altă persoană care să fie prezentă în gândurile celor care cred în el în fiecare dimineaţă şi seară, şi de multe alte ori peste zi.
Atunci când îşi amintesc de Muhammad, cei care cred în el îl salută şi se roagă la Allah să-l binecuvânteze. Ei fac aceasta cu inimile curate şi pline de iubire autentică pentru el.
7. Şi nici nu a existat vreodată un om pe pământ ale cărui fapte să fie urmate încă de cei care cred în el. Aceia care cred în Muhammad, dorm aşa cum dormea el; se purifică (prin spălarea abluţională rituală) aşa cum proceda el; şi aderă la această practică prin modul de a mânca, bea, şi a se îmbrăca. Cu adevărat în toate aspectele vieţii lor, credincioşii în Muhammad aderă la învăţăturile pe care acesta le-a răspândit în sânul lor şi la drumul pe care acesta a călătorit de-a lungul vieţii. Cu fiecare generaţie, de atunci şi până în zilele noastre, cei care cred în acest Nobil Profet au aderat pe deplin la învăţăturile sale. În cazul unora, acest lucru a ajuns la un astfel de nivel încât să-şi dorească să urmeze şi să adere la “calea” Profetului în materie de probleme personale pe care, altfel, Allah nu le-a avut în vedere pentru a constitui o obligaţie ce trebuie respectată. De exemplu, unii preferă să consume doar acele mâncăruri specifice şi să poarte doar acele straie anume care-I plăceau Profetului.
În plus faţă de acestea, aceia care cred în Muhammad repetă acele laude aduse lui Allah, acele rugăciuni speciale şi invocari pe care acesta obişnuia să le spună în timpul fiecărei sale acţiuni pe timp
de zi şi de noapte: ce spunea atunci când saluta oamenii, când intra sau ieşea din casă, când intra sau ieşea din moschee, când intra sau ieşea din baie, când mergea la culcare sau se trezea din somn, când
observa aparitia semilunii pe cer, cand observa apariţia noilor fructe în arbori, când mânca, bea, se îmbrăca, călătorea, călărea şi se întorcea din călătorie, etc. Dacă ignorăm aceste aspecte, toţi aceia care cred în Muhammad îndeplinesc pe de-a-ntregul – în cele mai mici detalii – fiecare act de venerare – precum rugăciunea, postul, pomana şi pelerinajul – după cum a predicat şi practicat însuşi acest Nobil Profet (fie ca binecuvântările şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!). Toate acestea permit celor care cred în el să-şi trăiască viaţa în toate aspectele ei având acest Nobil Profet drept exemplu, ca şi când lar avea în faţa lor aievea, model de urmat în toate acţiunile lor.
8. Nu a existat vreodată şi nici nu va exista un om pe faţa pământului care să se bucure de o asemenea iubire, respect, cinste şi supunere în toate aspectele – de mică sau mare importanţă – aşa cum s-a bucurat acest Nobil Profet.
9. Înca de pe vremea sa, în fiecare regiune a acestui Pământ şi în fiecare epocă, acest Nobil Profet a fost urmat de oameni din toate rasele, de toate culorile şi din toate naţiunile. Mulţi dintre aceia care l-au urmat fueseseră anterior creştini, evrei, păgâni, idolatri sau atei. Printre cei care au ales să-l urmeze se numărau aceia care se remarcau printr-o
judecată sănătoasă, prin înţelepciune, reflecţie şi previziune. Ei au ales să-l urmeze pe acest Nobil Profet după ce au fost martorii semnelor care demonstrau autenticitatea acestuia şi ale dovezilor privind miracolele înfăptuite de el. Ei nu au ales să-l urmeze pe Muhammad din obligaţie sau constrângere, sau pentru a continua tradiţia părinţilor lor.
Într-adevăr mulţi dintre adepţii acestui Profet (fie ca binecuvântările şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!) au ales să-l urmeze în perioada în care Islamul se bucura de o mai mică recunoaştere, când existau doar câţiva musulmani, şi când adepţii săi erau supuşi unor persecuţii severe. Mulţi dintre aceia care l-au urmat pe Profet (fie ca binecuvântările
şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!) nu au făcut aceasta din dorinţa de obţine unele beneficii materiale. Într-adevăr, mulţi dintre adepţii săi au suferit extraordinar de mult de pe urma răului si persecuţiilor abătute asupra lor ca urmare a devenirii partizani ai acestui Profet. În ciuda acestor rele şi persecuţii, nimic din cele menţionate nu i-a întors
din drum. Fraţi ai mei! Toate acestea dovedesc clar oricărui om înzestrat cu raţiune că acest Profet a fost cu adevărat şi fără tăgadă mesagerul lui Allah şi că nu a fost un simplu om care a pretins că are darul profeţiei sau care a vorbit de Allah fără ştiinţă.
10. Datorită acestor lucruri, Muhammad a fost propovăduitorul unei mari religii prin crezul şi forma ei de prezentare. Muhamad l-a descris pe Allah cu atributele perfecţiunii desăvârşite, şi în acelaşi timp într-o manieră liberă de intenţia de a-i atribui orice imperfecţiune. Nici măcar filosofii sau întelepţii nu ar putea să-L descrie astfel pe Allah. Cu adevărat este imposibil să ne imaginăm ca o minte umană ar putea concepe o fiinţă
existentă care poseda o astfel de deplină potenţă/capacitate, ştiinţă şi măreţie; Care a supus creaţia; care a cuprins totul în Univers, la scară mica sau mare; şi Care poseda o astfel de îndurare fără cusur. Nu stă în capacitatea niciunei fiinţe umane să creeze o astfel de lege perfectă bazată pe dreptate, egalitate, îndurare şi obiectivitate în toate
domeniile activităţii umane pe acest pământ, asemenea celei pe care a revelat-o Muhammad – precum cumpărarea şi vânzarea, căsătoria şi divorţul, închirierea, mărturia, custodia şi toate celelalte contracte care sunt necesare susţinerii vieţii şi civilizaţiei pe pământ.
11. Este imposibil ca o persoană să conceapă înţelepciunea, moralitatea, bunele maniere, nobleţea de caracter în forma propovaduită de acest Profet Demn de Laudă (fie ca binecuvântările şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!). Într-o manieră deplină şi desăvârşită, Muhammad a răspândit o învăţătură cu privire la caracter şi buna purtare în ceea ce priveşte părinţii, rudele, prietenii, familia, umanitatea, animalele, plantele şi lucrurile fără viaţă. Este imposibil ca mintea umană singură să cuprindă toată acea învăţătură sau să creeze o învăţătură asemănătoare. Toate acestea indică fără echivoc faptul că acest Trimis nu a predicat aceste precepte din proprie voinţă, ci mai degrabă acestea reprezentau învăţătură şi inspiraţia primită de El de la Cel Care a creat pământul
şi cerurile înalte de deasupra şi universul cu arhitectura şi perfecţiunea sa miraculoasă.
12. Alcătuirea legislativa şi crezul religios al religiei propovăduite de Trimisul Muhamad (fie ca binecuvantarile şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!) se aseamană cu construcţia cerurilor şi pământului. Toate acestea demonstrează că Cel Care a creat cerurile şi pământul este acelaşi care a trimis această mare lege şi dreapta religie. Gradul de
inimitabilitate al legii Divine trimisă pe pământ prin persoana lui Muhammad este acelaşi ca în cazul creaţiei Divine a cerurilor şi pământului. Căci tot aşa cum umanitatea nu poate crea acest univers, în aceeaşi măsură umanitatea nu poate concepe o lege asemenea
legii lui Allah, revelată prin Supusul şi mesagerul Său Muhammad (fie ca binecuvântările şi pacea lui Allah să coboare asupra sa!)